Prin Tg-Jiu

Târgu Jiu (în germană Tergoschwyl, în maghiară Zsilvásárhely) este un municipiu, reședința și cel mai mare oraș al județului Gorj, din regiunea istorică Oltenia, sud-vestul României.

Municipiul Târgu Jiu se află la intersecția paralelei 45° latitudine nordică cu meridianul de 23° longitudine estică, la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord, în plină zonă temperată. Așezat la 18 km spre sud de lanțul Munților Carpați, în cuprinsul Podișului Getic, în Depresiunea Târgu Jiu – Câmpul Mare sau Depresiunea Olteană (una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare) la nord de confluența Amaradiei Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfășurare de la nord la sud pe o lungime de aproximativ 13 km de-a lungul râului Jiu, de o parte și de alta, iar de la vest la est o întindere de circa 10 km.
Vecini
Nord - comunele Stănești și Turcinești și cu orașul Bumbești-Jiu (Sadu)
Est - comunele Bălănești și Scoarța
Sud - comunele Dănești și Drăguțești
Vest - Bălești și Lelești

Clima
Este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheț, cu precipitații neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre nord, pe Valea Jiului. Temperatura aerului, variază în limite largi ca urmare a diferențelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,2° C la Târgu Jiu, în depresiune, de aproximativ 3° C pe munții cu altitudini mijlocii și de 0° C sau sub 0° C pe munții înalți.

Municipiul Târgu Jiu și-a luat numele de la vijeliosul râu Jiu de care este străbătut de la nord la sud și care, în decursul timpului, și-a mutat albia de la Dealul Prejbei înspre apus, formând trei terase ce constituie teritoriul de azi al localității. Înainte de cucerirea Daciei de către romani, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule și păduri, situate între cursurile Jiului, Hodinăului, Voivodiciului, Putnei și Paschiei. El oferea astfel un bun adăpost locuitorilor, pe care îi apăra împotriva năvălirilor din afară.


Aici se intersectau importante drumuri comerciale care făceau legătura între Dunăre, Drobeta Turnu-Severin și Transilvania cu un centru roman de pe Olt. În preajma sa staționau cohorte romane, încartiruite în așezări fortificate. În timpul războaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romană, conform mărturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultură gorjean Alexandru Ștefulescu susține într-o lucrare a sa despre Târgu Jiu, că în vremea romanilor localitatea era un vicus, o stațiune comercială. Săpăturile efectuate pentru construirea liniei ferate Târgu Jiu - Rovinari au scos la iveală în partea de sud-est a orașului un mozaic, țiglă și cărămizi romane, precum și ceramică asemănătoare celei descoperite în apropierea castrului roman de la Bumbești-Jiu.

Orașul este menționat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de "Jiul", într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. Cu timpul, în izvoarele istorice apar și mențiuni ce indică o cristalizare a vieții orășenești. Orașul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor orășenești un jude și mai mulți pârgari. În secolele XVI-XVII, istoria orașului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii, pentru hotărnicirea proprietății Târgu Jiului. Starea economică înfloritoare a unora dintre ei le permitea în timpul domniei lui Neagoe Basarab să-și cumpere noi suprafețe de pământuri.

În secolul al XVII-lea Târgu Jiu îndeplinește funcția de reședință a Gorjului. El a adăpostit adesea, în vremuri de restriște, pe unii domnitori ai țării cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. În anul 1631 orașul a fost teatrul conflictului dintre trupele boierului Matei Basarab și cele ale lui Leon Vodă Tomșa. În anul 1716, la Târgu Jiu și Bengești au fost înfrânte cetele trimise de către Nicolae Mavrocordat împotriva boierilor ostili turcilor. Împotriva acestui domnitor avea să se lanseze, în 1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni către principele Eugeniu de Savoia în care se plângeau de fărădelegile boierilor Băleanu și Știrbei, partizani ai turcilor. La sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, orașul este supus jafurilor unor bande turcești, pasvangii la 1800, cârjalii și adalăii la 1814-1815.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea orașul este martorul unor evenimente însemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la București, Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde găsește elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va susține câteva zile mai târziu pe Câmpia Padeșului. În anul revoluționar 1848, locuitorii orașului, în prezența reprezentanților guvernului provizoriu demonstrează împotriva Regulamentului Organic pe care îl ard pe Dealul Prejbei. Un episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, îl constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici - spune un document contemporan - bătrânii, femeile, cercetașii și copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmașă, apărandu-și cu vitejie căminurile".

Din rândul populației gorjene s-a ridicat și tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu originară din Vădeni, azi cartier al orașului, care și-a dat viața pentru apărarea pământului strămoșesc în timpul luptelor de la Mărășești din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum și a celorlalți eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brâncuși, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.

Demografie
Conform datelor recensământului din 2002, populația municipiului era de 96.641 locuitori, dintre care 96,79% români (93.546 persoane), 3,01% romi (țigani; 2.916 persoane) și 0,20% alte naționalități. Din punct de vedere religios, populația este majoritar ortodoxă (98,31% sau 95.008 credincioși).[4] Alte religii, printre care și ateii, sunt prezente, dar cu procente mult mai mici.Din datele recensamântului din 2011,Municipiul Târgu-Jiu are o populatie de peste 110000 de locuitori (112593 locuitori),majoritatea populatie urbană (104734 locuitori)


Stema
Stema orașului Târgu Jiu a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1540 din 18 decembrie 2002 și publicată în Monitorul Oficial nr. 30 din 21 ianuarie 2003. Ea se compune dintr-un scut despicat în pal, având următoarea înfățișare: în partea dreaptă și în partea stângă se află un camp de argint cu lei, afrontați, de culoare naturală, armați și cu limbile roșii, ținând fiecare o spadă neagră. În centru, în camp albastru, este reprezentată Coloana infinitului, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din șapte turnuri crenelate (coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reședință de județ).

Leii sunt vechiul simbol al Olteniei, Valahia Mică, după cum o găsim în documentele medievale. Spada este simbolul vitejiei și al consecvenței locuitorilor de pe aceste meleaguri. Coloana infinitului este emblematică pentru municipiul Târgu Jiu, aceasta legându-și numele de activitatea creatoare a lui Constantin Brâncuși.

Personalități gorjene
Constantin Brâncuşi
Constantin Brâncuși (1876 - 1957), sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.
Sergiu Nicolaescu (1930-2013), regizor, actor și politician român.
Vasile Cocheci (1922 - 1996), inginer și chimist român, membru corespondent al Academiei Române.
Constantina Diță-Tomescu (1970-), atletă română, alergătoare pe distanțe lungi, specializată în maraton și semimaraton.
Vasile Lascăr (1853-1907), primar al orașului Târgu Jiu, ministru de interne în două rânduri și de finanțe al României.
Maria Lătărețu (1911-1972), una dintre cele mai îndrăgite interprete de folclor muzical românesc și muzică populară.
Gheorghe Magheru (1802-1880), comandant militar în oastea lui Tudor Vladimirescu (1821), ministru de finanțe în cabinetul revoluționar din Țara Românească.
Horațiu Mălăele (1952-), actor, regizor, caricaturist și scriitor român.
Cătălin Măruță (1978-), prezentator de televiziune român.
Lidia Șimon (1973-), atletă română, alergătoare pe distanțe lungi, specializată în maraton și semimaraton.
Alexandru Ștefulescu (1856 - 1910), istoric al județului Gorj și al orașului Târgu Jiu.
Ecaterina Teodoroiu (1894-1917), sublocotenent român care a căzut în Bătălia de la Mărășești din timpul Primului Război Mondial.
Gheorghe Tătărăscu (1886-1957), prim-ministru al României în perioada 1934-1937 și în perioada 1939-1940.
George Uscătescu (1919-1995), filosof, estetician, eseist, poet și sociolog român, membru de onoare din străinătate al Academiei Române.
Tudor Vladimirescu (1780-1821), conducătorul Revoluției de la 1821 și al pandurilor, mare figură eroică, un mare oștean, simbol al sacrificiului.
Gheorghe Vlăduțescu (1937-), filozof român, profesor de filozofie la Facultatea de Filozofie la Universitatea din București, membru al Academiei Române.
Vlad Voiculescu (1913-2001), medic neurolog român, membru titular al Academiei Române.

Obiective turistice
Calea Eroilor și Brâncuși
Biserica Sf. Apostoli
Biserica Sf. Voievozi
Muzeul Județean "Alexandru Ștefulescu"
Muzeul de Artă
Teatrul "Elvira Godeanu"
Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu