Pe 6 ianuarie, ca-n fiecare an, Biserica crestin-ortodoxa praznuieste botezul Domnului sau Boboteaza, adica momentul nasterii spirituale a Mantuitorului prin botezul in apa Iordanului de catre Ioan Botezatorul. Pe langa intelesurile sale crestine insa, Boboteaza are si o serie de traditii si obiceiuri specifice poporului nostru. Astfel, sarbatoarea este pregatita si anuntata inca din ajun, cand preotii merg cu Iordanul din casa in casa si, in timp ce stropesc casele si pe locuitorii lor cu apa sfintita, ei canta: "In Iordan, botezandu-Te Tu, Doamne, inchinarea Treimii S-a aratat; ca glasul Parintelui a marturisit Tie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te; si Duhul in chip de porumb a adeverit intarirea cuvantului. Cel ce Te-ai aratat, Hristoase Dumnezeule, si lumea ai luminat, marire Tie". La sfarsitul acestor spuse, membrii casei sunt invitati sa sarute icoana care infatiseaza botezul lui Iisus Christos. Stropirea de catre preot a credinciosilor cu apa sfintita este o traditie. In acest scop preotul foloseste un manunchi de busuioc. Boboteaza (Iordanul) – 6 ianuarie: la Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul. Boboteaza este una din cele mai importante sarbatori ce urmeaza dupa Craciun. In aceasta Sfanta zi oamenii merg la biserica si iau apa sfintita de preot. Agheasma vindeca de boli si apara de rele. Tot astazi se sfintesc toate apele iar preotul merge ca sa arunce crucea in apa, iar barbatul care o gaseste si o aduce la mal va avea noroc tot anul. Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul se botează în Iordan de către Ioan, Spiritul Sfânt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar tatăl din cer îl declară ca fiind fiul său. Se spune ca in noaptea de Boboteaza fetele isi viseaza ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o bucăţică de busuioc şi pun busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară. De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de “burechiuşe” sau “urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac Ziua de 6 ianuarie e propice purificarii, inlaturarii farmecelor si blestemelor. La tara se stropesc animalele, grajdurile si gradinile cu agheasma pentru a le apara de duhurile rele.
boboteaza
IMG_0576
IMG_0573
IMG_0574
biserica din fata blocului meu
boboteaza
ajun-boboteaza
02_interior_Biserica_Boboteaza_02_01_2011
Comentarii album • 0
Acest album nu are incă nici un comentariu.
Trimite mesaj
Către: tonni
Mesaj:
tonni
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.