1Martie

Sărbătoarea mărţişorului

În timpurile străvechi, marţişorul era format dintr-o monedă de aur sau de argint la care se ataşa o sfoară făcută din două fire răsucite, una roşie şi alta albă ( sau alb şi negru), care semnificau lupta vieţii asupra morţii, a sănătăţii împotriva bolii şi care era purtată în general de persoanele sensibile (copiii şi fetele tinere). Există credinţa, conform căreia , această amuletă aducea fericire şi noroc.

Mărţişorul dăruit în zorii primei zile din martie se purta o săptămână sau două, uneori chiar până la vederea primului pom înflorit, apoi se atârnă de ramurile înflorite, crezându-se că tot astfel va fi şi anul celui care l-a purtat.
Obiceiuri asemănătoare se pot întâlni şi în alte ţări. În Bulgaria mărţişorul era numit Baba Marta. Simbolul este purtat în piept de la 1 martie până la sfârşitul lunii sau până când purtătorul vede o rândunică sau un copac înmugurit. Pe lângă cele doua fire împletite mărţişorul sau Martenitsa, aşa cum este denumit, include şi doua mici păpuşi din lână, o femeie pe nume Penda şi un bărbat Pizho.


În Macedonia mărţişorul este purtat doar de copii. Aceştia păstrează mărţişorul până pe 9 martie, dupa care leagă simbolurile într-un pom fructifer, pentru ca pomul să rodească din belşug.

În Moldova legenda este puţin diferită. Se spune că primăvara a încercat să acopere cu palmele un ghiocel pentru a-l proteja de furia iernii. Un ghimpe a înţepat-o, iar o picătură de sânge a adus ghiocelul la viaţă. Astfel roşul reprezintă culoarea sângelui şi albul culoarea zăpezii.

În Albania, mărţişorul este numit “lidhka” şi este purtat de copii începând cu 14 martie când este agăţat de creanga unui copac, fiind privit ca o modalitate de a alunga spiritele rele.

Indiferent de formă sau mărime, mărţişorul a fost un simbol al primăverii, al revenirii la viaţă şi aşa a rămas până în zilele noastre. El aduce optimism şi credinţă, lumină şi culoare în inimile tuturor.