Deva

Deva este situata pe malul stang al Muresului, la 187 m altitudine, la poalele muntilor Apuseni si Poiana Rusca. Desi prima atestare a Devei dateaza din 1269, numeroase vestigii, in mare parte conservate la Muzeul Judetean Hunedoara, demonstreaza ca localitatea dateaza din neolitic, din epoca pietrei slefuite (5500-2500 i.e.n.). Toate celelalte epoci istorice care s-au succedat sunt bine reprezentate pe acest teritoriu, dovada fiind numeroasele vestigii din epoca bronzului, a civilizatiei daco-romane si a epocii prefeudale ce a urmat retragerii aureliene.

Resedinta voievodala din 1307 si centru al unui district militar valah inca din secolul al XIV-lea, Deva, dominata de Cetate, cunoaste o importanta dezvoltare economica in timpul domniei lui Iancu de Hunedoara si pe tot parcursul Evului Mediu.

In timpul atacurilor turcesti din anii 1550, 1552 si 1557, localitatea a fost devastata, iar Cetatea asediata.

In toamna anului 1600, in drumul sau spre Praga, trece prin Deva Mihai Viteazu. Asezarea strategica determina ocuparea Cetatii in 1686 de catre austrieci. In cursul secolelor al XV-lea si al XVII-lea, in orasul Deva iau fiinta, gratie dezvoltarii mestesugurilor, breslele cizmarilor, croitorilor, tamplarilor, etc.

Locuitori ai Devei si ai satelor din imprejurimi au participat la rascoala din 1784 condusa de Horia, Closca si Crisan luand parte la atacul dat de rasculati la inceputul lunii noiembrie 1784 asupra Cetatii in care se adapostea nobilimea. In timpul revolutiei de la 1848-1849, Deva devine terenul unor lupte inversunate, iar la inceputul lunii august 1849, in timpul exploziei de la depozitul de munitii, zidurile Cetatii sunt aruncate in aer. Cetatea ramane in ruina pana in zilele noastre.

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea iau nastere si se dezvolta institutiile economiei capitaliste: banci, pravalii, institutii de stat, ateliere mestesugaresti. Locuitorii Devei au participat alaturi de toti romanii din Transilvania la marea adunare de la Alba-Iulia, la 1 decembrie 1918.

In toata perioada ce a urmat razboiului mondial si pana la instaurarea regimului comunist, Deva a fost un centru politico-administrativ ce si-a dezvoltat institutiile specifice.

Pitoreasca asezare de la poalele conului vulcanic al Cetatii, Deva este azi, ca si in trecut, resedinta judetului Hunedoara. In acelasi timp, orasul este un centru social, cultural, sportiv si economic in care s-au dezvoltat industriile extractiva si de prelucrare a minereurilor, energetica, a materialelor de constructii, alimentara si de prelucrare a lemnului.


Cetatea romanică a Devei este o cetate aflată pe un deal vulcanic de pe teritoriul orașului Deva, România. Ea datează din anul 1269.
Istoric

În anul 1784, în timpul răscoalei lui Horea, stăpânii cetății au opus rezistență atacurilor iobagilor și minerilor din Munții Apuseni.

Aceasta este așezată pe dealul la poalele căruia se întinde orașul Deva. Sub dealul cetății se află Palatul Magna Curia (azi sediul Muzeului Civilizatei Dacice si Romane), construit în secolul al XVI-lea cu aspect de bastion. Transformat de Gabriel Bethlen în 1621, Magna Curia a dobândit o înfatisare prevalent baroca în secolul al XVIII-lea, când i se adauga o scara monumentala dispre parc si un balcon.

Aici este înmormântat Francisc David fondatorul si primul episcop al bisericii unitariene din Transilvania.

Astăzi Cetatea Devei este o ruină, în urma unei explozii produse în anul 1849 în magazia cu praf de pușcă a fortăreței.

Deva si cetatea sa isi asteapta cu drag vizitatorii !